Ramasesem datoare fata de Ovidiu, acel Ovidiu care vine zilnic la Fibrio (uneori si de 2 ori/zi), innebunit dupa saratelele Fibrio si Checul din faina de migdale si fructe uscate, promotor cu surle si trambite al principiilor Fibrio, acel Ovidiu care a crezut (pana sa ajunga la Fibrio), ca mancare sanatoasa inseamna branza de vaci si piept de pui zilnic .

La ultimul seminar am facut niste crackers cu gust de pizza care au placut la nebunie, atat lui, cat si altor participanti. M-a tot rugat sa-i mai fac, dar stiind cat de migalosi sunt (in sensul ca ma enerveaza ca trebuie sa intind foarte atent compozitia in tava deshidratorului), l-am tot driblat de fiecare data pana azi, cand m-am gandit ca trebuie sa-i fac pe plac, asa cum am procedat si cu ceilalti “elevi” premianti de la scoala Fibrio.

more…

Nu mai intelegeti nimic, nu-i asa? In ultimul timp am tot scris ca nu mai mananc lactate si acum vin si ma laud ca am mancat branza si, culmea, chiar pe cea mai buna din lume. Cunoascatorii (adica cei care se perinda pe la Fibrio mai des) stiu la ce ma refer, dar cred ca ar fi cazul sa ma disculp fata de ceilalti care au ramas cu gura cascata la afirmatia mea. Ce argumente aduc in favoarea mea?

1. Sustin afirmatia in continuare. Da, “am mancat cea mai buna branza din lume”.

2. Afirm in continuare ca nu mai consum lactate.

3. Nu sunt nebuna, nu ma tin de glume, nu mint.

4. Explicatia este simpla: branza mea, pe care mi-am dorit-o foarte tare este o “branza” din seminte, mai exact din caju. Daca cumva v-ati strambat va spun ca gresiti. Este atat de buna incat as da toate lactatele din lume pentru ea. De ce nu mai consum lactate? Gasiti explicatia aici.

more…

Gatesc de zor pentru mine. Daca m-ati vedea v-ati distra copios. Am stat linistita convinsa fiind ca lumea este plecata in vacanta, dar m-am inselat. E-mailurile au venit buluc si am realizat ca trebuie sa ma pun pe treaba daca vreau sa fiu gata cu meniul promis pentru maine seara. In momentul asta mai sunt doar 3 locuri disponibile.  Nici n-am realizat cum trece vremea, mai ales ca am pierdut ceva timp prin piata la cumparaturi.

more…

Saptamana trecuta eram in focurile emotiilor din cauza seminarului si mi-a iesit complet din cap sa scriu despre inghetata de levantica. Stiu, reactia multora ar putea fi de genul:”De levantica?? Pai, asta nu se foloseste la sapun (pentru molii, pentru … )?” M-am obisnuit.

Asa cum am spus de prea multe ori, iubesc floarea si aroma de levantica si daca ar fi dupa mine cred ca as folosi-o la orice. Mai am putin si o presar si prin salata de cruditati pe care o mananc zilnic. Cand am fost in Austria am vazut o doamna care avea o taraba plina de minunatii din levantica. Avea chiar si miere (costa in jur de 40 euro borcanasul) si tare rau imi pare ca nu am cumparat. Stati sa vad daca gasesc poza pe care i-am facut-o.. Hmm, am gasit chiar 2 poze. Ia priviti ce minunat arata aceasta taraba cu flori, sirop, miere, sapun si cate si mai cate lucrusoare facute manual din levantica.

  more…

S-au epuizat primele la seminar si toata lumea le-a degustat cu placere. Recunosc ca ar fi fost mai bine sa fac si mai multe, dar era miercuri noaptea, trecut de ora 12, cand eu si Ioana (asistenta mea) dadeam forma micutelor bombonele atat de apreciate. Poate nu o sa va vina sa credeti, dar partea cea mai grea in procesul de preparare a acestor delicatese este tocmai sfarsitul, momentul in care dai forma compozitiei pe care o rostogolesti prin fulgii parfumati de cocos. Stiu ca nu intelegeti de ce, dar va explic eu care este motivul. Dar hai sa incepem cu ingredientele. Deci, draga Andreea, iata ca ma tin de cuvant si postez rapid reteta delicioaselor si mult asteptatelor bomboane de nea, atat de asemanatoare cu bomboanele “Raffaello”.

Bomboane Pretioase (nu radeti, dar asa imi inspira mie cand le vad)

more…

Cum seminarul de joi se apropie cu pasi repezi m-am tot gandit cu ce bunatati sa-i impresionez pe dragii mei “cursanti” . Am scris lista de nu stiu cate ori pentru ca de fiecare data aveam alte idei care mai de care mai tentante si greu de ales. Cand am ajuns la rubrica “Desert”, in timp ce insiruiam dulcegariile gustoase si sanatoase, mi-a venit ideea unui desert gatit la rece, fara nici un contact cu focul. Asa ca, am lasat lista si pixul de-o parte si m-am apucat de treaba. M-am gandit la zmeura pentru ca tocmai imi cumparasem din piata 2 pahare mari cu acest fruct minunat. Unul l-am mancat si unul l-am pastrat pentru inghetata de banane, dar cum planul de la piata  nu are nici o treaba cu cel de acasa, iata ca inghetata de banane, cea mai simpla si gustoasa din lume, a devenit tarta cea mai parfumata din lumea… mea .

more…

Asa cum am promis, in fiecare joi gatesc un desert pentru clientii care servesc masa la Fibrio, fie pranz , fie cina. E ca un joc care a inceput sa-mi placa. Am gatit azi cateva clatite pufoase cu faina Fibrio si m-am bucurat foarte tare ca au iesit super dragute. Cei pe care i-am pus sa guste au spus ca sunt delicioase. Eu nu ma pot pronunta pentru ca nu mai consum lactate si oua, dar ma bucur sa-i bucur pe cei care sunt fani clatite. 

Vizualizare album complet

more…

Intr-o duminica ploioasa de mai (atunci ma intrista ploaia, acum mi-e dor de ea) eram atat de obosita incat nici sa citesc 3 randuri dintr-o carte nu eram in stare. De scris nu mai vorbim, asa ca am ales sa gatesc ceva. Cum tocmai imi cumparasem deshidratorul, m-am gandit sa-mi fac niste biscuiti la 45 grade C (temperatura pana la care enzimele supravietuiesc) pe care sa-i folosesc la micul dejun. Cum trebuie sa fie niste biscuiti pentru micul dejun? Sa aiba fibre, sa fie energizanti (dar nu cu ajutorul zaharului rafinat), sa fie gustosi, sa fie satiosi (adica sa-mi tina de foame cateva ore bune), sa aiba aspect dragut.

Si cum am dat peste melodia asta pe youtube si mi-a placut la nebunie, am lasat-o sa cante pe repeat si am dat frau imaginatiei pentru obtinerea unor biscuiti cum n-ati mai vazut.

more…

Atat i-am innebunit pe cititori si pe clienti cu ciocolata fara ciocolata sau cum ii mai spun eu “ciocolata falsa, incat m-am gandit sa-i impac pe cei care au venit la FIbrio si nu au mai gasit ursuleti de ciocolata fara ciocolata.

Asa ca maine, toti clientii care vor servi masa la Fibrio, pentru ca e joi,  vor primi din partea casei inimioare de ciocolata fara ciocolata sau daca vreti sa stiti exact o budinca cu pudra de roscove.

more…

Recunosc ca cel mai des ma inspira sa gatesc mamicile si copiii lor. De cate ori gatesc ceva ma gandesc, fara sa vreau, la cineva care-mi inspira creatia de moment. Una din “creatiile mele dragi se datoreaza Dacianei si primei noastre intalniri pentru o cauza nobila.

Cu ceva timp inainte sa ne cunoastem aceste briose pe care am sa vi le prezint azi, m-au cucerit pe loc. Nu sunt pufoase, nu sunt excesiv de dulci, nu sunt indulcite cu indulcitor ci cu fructe uscate, asa cum imi place mie, au multe  fibre pentru ca au faina Fibrio, par a avea ciocolata dar n-au si sunt frumoase ca niste balerine (sau cel putin asa imi inspira mie ).

Ingrediente:

- maiaua se face din 1/2 cana apa calda + 50 gr drojdie + 1 lingura miere

- 3 1/2 cani faina Fibrio

- 2 cani apa fierbinte

- 1 1/2 cana curmale proaspete sau uscate

- 2 cani fulgi de ovaz

- scortisoara

- vanilie

- putina sare

- 1/2 cana ulei de migdale

Se amesteca ingredientele pentru maia si se lasa la dospit 10 minute. Se amesteca faina FIbrio cu fulgii de ovaz, curmalele taiate cubulete mici, sarea, scortisoara, vanilie si peste acest amestec se adauga cele 2 cani de apa fierbinte (apa fierbinte are rol de a inmuia curmalele. Daca folositi curmale proaspete nu mai este necesar ca apa sa fie fierbinte ci doar calda)

more…